Bijutierul (sau: Intamplarea este o mare artista !)
La poale de munte, odihnindu-se pasnic printre copaci si fânete, Cheia, aflata la o altitudine de 871 m, a ramas inca o statiune curata si foarte putin poluata, chiar daca poti gasi si conditii de cazare care concureaza hotelurile de pe “bulevardele” din Valea Prahovei. Masivul Ciucas se inalta maiestuos protejand parca aceasta pata de natura, marturie a Decorului pe care Creatorul l-a construit pentru noi …
Aici m-am refugiat impreuna cu familia la sfarsit de mai, departe de viermuiala si mirosurile citadine ale unei capitale europene, Bucuresti. Ne “dureau” urechile de linistea padurii frematand bland pe inserat, iar mirosul proaspat de iarba si munte ne intepa narile. Am inchis ochii si am incercat sa-mi imaginez sentimentele primului Om contopit cu natura special creata pentru el si sa ma umplu cu tihna ancestrala a Omului identificat cu nemarginirea si pacea din jurul lui … M-a trezit din reverie zgomotul strain si strident al unei masini care-si facea drum spre inima muntelui …
Am descoperit in peregrinarile noastre, ratacit printre case noi si mai putin noi, Muzeul “Flori de mina”, filiala a “Muzeului de Stiintele Naturii Prahova”. “Florile de mina” se definesc stiintific ca fiind un esantion mineral recoltat din subteran, monomineral sau format din mai multe minerale, avand calitati estetice deosebite datorita concresterii cristalelor, a culorii, a formelor ( habitus ), a dimensiunilor de exceptie ale unor cristale componente, care în totalitate fac ca piesa sa fie bine individualizata fata de celelalte. “Florile de mina” s-au format in golurile ramase in interiorul filoanelor, numite geode, unde au existat conditii particulare de formare si dezvoltare a mineralelor, crescute dinspre peretii geodei inspre interiorul ei. Exponatele sunt prezentate exact asa cum s-au format, fiind supuse doar unui proces simplu de curatire cu apa si detergent.

Admirand perfectiunea cristalelor fragile, dar atat de dure in acelasi timp, combinatiile de culori si reflexe, cioplitura exacta si hotarata pe suprafata mineralului, dimensiunea impresionanta a unora si delicatetea celorlalte, nu m-am putut abtine sa nu ma gandesc la Marele Bijutier, Artistul care a facut risipa de maiestrie si ingeniozitate pentru ca ochii nostri sa se delecteze cu frumusetea creatiei Lui, iar sufletul nostru sa respire picaturi din desavarsirea acestei creatii !
Pe una dintre brosurile de prezentare a muzeului, am citit ca “florile de mina” sunt o supriza a naturii pentru ca geodele în care ele se formeaza nu pot fi prospectate; si chiar daca s-au format în de milioane de ani (!), sunt totusi considerate formatiuni tinere – aroganta Creaturii care nu-L recunoaste pe Creator, cu toate ca nu-I intelege creatia si nu-si intelege nici macar propriul suflet !
Mi-am amintit de niste bloguri evolutioniste care consuma multa energie si spatiu virtual pentru a combate Creationismul si mi-am ras in barba: Intamplarea asta ( sau Big-Bang-ul ) in urma careia a aparut Universul trebuie sa fi fost o mare artista !
