ARTICOL ANIVERSAR

A mai trecut un an. A fost un an tumultuos, cu victorii si infrangeri. Cu urcusuri si caderi. Cu promisiuni si dezamagiri. Am continuat sa ma redescopar si sa ma redefinesc pe mine insami. Ca femeie, ca sotie, ca mama … in toata aceasta devenire si desavarsire, pe care o stiu ca fiind calatoria mea spre Cer. Spre Dumnezeu, Creatorul meu. Spre Isus Hristos, Salvatorul meu. Spre Duhul Sfant, Mangaietorul meu … Si daca in toata aceasta lupta cu raul din mine insami si cu raul din jurul meu, mai trag linie pentru a face un bilant si acest bilant nu este deloc multumitor, stiu ca linia finala nu a fost inca trasa si mai stiu ca bilantul definitiv va fi o victorie spectaculoasa, pe care Fiul lui Dumnezeu a castigat-o deja pentru mine ! Pentru mine, cea intr-o continua neliniste si cautare, cea vesnic slaba si supusa greselii, cea intr-o permanenta explorare a sfinteniei si a roadelor Duhului … Si a fost un an in care Mama mea s-a inaltat la Cer. Cea care mi-a dat viata nu mai este ! Femeia puternica si credincioasa, daruita familiei pana la sacrificiu, dupa cativa ani de suferinta tacuta si nestiuta, a fost chemata la Tatal. Cel care da si Cel care ia. Cel care mangaie si Cel care pedepseste. Cel care iubeste si Cel care judeca … Am tras o linie si am facut un bilant: cel mai tare nu dor lucrurile rele facute si iertate … cel mai tare dor lucrurile frumoase care-ar fi putut fi facute, ar fi putut fi spuse, ar fi putut fi traite impreuna … Si sintagma “niciodata nu este prea tarziu” ramane fara acoperire ! … Aviz amatorilor … ”dintre care cel dintai sunt eu” !

( sursa fotografiei este aici )

Astazi incepe o noua vara calendaristica ( vara “termometrica” a inceput de ceva vreme, vara astronomica va incepe in cateva saptamani ): ne umplem de lumina ochii ( ce bine-ar fi sa ne umplem si spiritul de lumina ! ), ne umplem de caldura trupurile ( ce bine-ar fi sa ne umplem si sufletul de caldura ! ), ne umplem de odihna mintile ( ce bine-ar fi sa ne umplem si cugetul de odihna ! ) – vine vacanta si vin concediile ! Ne asteapta trei luni de desfatare, de meditatie, de regasire …. Astazi este si “Ziua Copilului”, prilej de celebrare a puritatii si naivitatii copilariei; prilej de evaluare a propriei noastre maturitati, care are nevoie si de stropi de copilarie pentru ca procesul desavarsirii sa fie complet; prilej de examinare a noi posibilitati care sa permita tuturor copiilor din secolul XXI sa-si traiasca si sa-si guste copilaria invaluiti de afectiunea si protectia parinteasca ! … Si ițit intre aceste doua evenimente, prins intre adierea promitatoare a odihnei de peste vara si imbratisat de zambetele curate si glasurile cristaline ale copilariei, astazi, 01.iunie.2009, un eveniment personal isi gaseste prima implinire: un an de blogerit cu blog personal ! Inceput ca o joaca de vacanta de vara, devenit un pariu cu mine insami, blogul “LA +ILM” insumeaza 30 de articole publicate si inca vreo 20 care asteapta cuminti pe raftul “Drafts” sa fie finisate, fatuite si lansate la apa in blogosfera; insumeaza cativa cititori consecventi si cativa prieteni virtuali de suflet; insumeaza si doua concursuri pe o tema draga mie, microtextele, dar care n-a fost destul de draga si cititorilor mei ( drept pentru care am luat o pauza de vara ! ); si insumeaza si o participare la concursul Cristinei Micsa, “Ce este educatia ?” ( sponsorizat de Rodica Botan ), pe care l-am co-castigat in parteneriat cu Ambasadorul. Si pentru ca bilantul acestui an de blogerit cu blog personal sa fie unul pozitiv ( ), inchei publicand comentariul unui poet si jurnalist roman, membru al “Academiei Romane”, pe care, din motive mai mult sau mai putin subiective, nu l-am publicat la vremea respectiva :

Am citit cu interes si curiozitate crescanda majoritatea textelor de pe blogul dvs, de la cel dedicat dublei laureate cu Premiul Nobel ( nu stiam povestea ei de tinerete ) pana la experimentul LHC din muntii Alpi si cronicile de carte si film de la capat. Aveti calitati certe de jurnalista: capacitate de documentare, cu extragerea detaliilor semnificative, coerenta discursului, exprimare clara si atractiva, vocatia sensului inalt si a moralitatii camuflate in faptul obisnuit de viata, expresivitate in prezentarea argumentelor, capacitatea de a analiza, dar si de a convinge cititorul, o larga plaja de subiecte din domenii foarte diferite. Intrucat aveti discurs cu miez si multe de spus, textele va recomanda pentru presa de reportaj si comentariu, deci un saptamanal sau o publicatie lunara ( poate glossy ), mai putin pentru un cotidian, unde spatiul zgarcit si concurenta acerba a tirajelor obliga la maximum de continut si exactitate in minimum de forma si spatiu.

Nu vreau sa trag linia de final inainte de a multumi pentru sustinere sotului meu, cititorilor mei, prietenilor mei virtuali si mai putin virtuali, carora le dedic nostalgica melodie a lui Frank Sinatra “My Way” ( as numi-o cantecul de lebada al unei lebede care si-a ratat zborul ), ale carei cuvinte ma pun intotdeauna pe ganduri si ma provoaca la cercetare si introspectie: aceeasi pururea dilema existentiala cu doar doua alternative – drumul cel larg si drumul cel ingust, moartea si viata sau, cum ar spune-o cantecul, “My Way” si “Your Way, Jesus”. Va urez auditie placuta ( dar si lectura placuta pe blogul meu ) parafrazand ultimele versuri ale lui Sinatra: “For what is a man ? What has he got ? If not himself – Then he has ALL” !