Poezia de Sambata (40)

La sfârșitul anului, președintele Traian Băsescu a semnat decretul pentru promulgarea legii care declară 15 ianuarie ( ziua de naștere a poetului național, Mihai Eminescu ), “Ziua Culturii Naționale” ( și în Republica Moldova, “Ziua Culturii Naționale” se sărbătorește la aceeași dată ). Proiectul ei a fost adoptat pe 16 noiembrie, de către Camera Deputaților, ca urmare a inițiativei a 50 de deputați și senatori PSD și a liberalului Mircea Diaconu, care au argumentat că, în viziunea lor, aceasta va fi “o zi, în care nu celebrăm doar un mare creator, ci și o zi de reflecție asupra culturii române, în general și a proiectelor culturale de interes național”. Din acest motiv, prima ediție a “Galei Tinerilor Scriitori/ Cartea de Poezie a anului 2010” a avut loc astăzi, la ora 18,00, în sala I.L.Caragiale, din incinta Primăriei Sectorului 2. Au fost nominalizaţi scriitorii  între 18 și 35 ani, cu cele mai bune cărţi ale anului 2010, la secţiunile poezie, proză şi critică literară. Câștigătorii au fost, în ordine, poeta Iulia Militaru, pentru volumul “Marea Pipeadă” (editura Brumar), scriitorul  Cătălin Pavel, pentru volumul “Aproape a şaptea parte din lume” (editura Humanitas) și criticul Alex Goldiş, pentru “Critica românească postbelică, de la realismul socialist la instaurarea autonomiei esteticului”. Premiul “Cartea de Poezie a anului 2010” a fost acordat poetului Ion Mureșan, pentru volumul “Cartea Alcool” (editura Charmides). Juriul de acordare a premiilor a fost format din academicianul Eugen Simion şi criticii literari Daniel Cristea-Enache şi Paul Cernat, iar iniţiatorul şi moderatorul evenimentului a fost carismaticul scriitor Dan Mircea Cipariu, preşedintele secţiei de poezie a Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti. Și chiar dacă s-a vorbit mai puțin despre Eminescu în această seară ( sau tocmai de aceea ), am ales pentru astăzi, o altă poezie de-a sa, care provoacă la introspecții existențiale, “Dintre sute de catarge”, urmând să mai comentăm despre gală, nominalizați și premianți, în numerele viitoare ( ) !

MIHAI EMINESCU ( 15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889 ): “Luceafarul poeziei romanesti” s-a nascut la Ipotesti, iar prima sa poezie cunoscuta este “La mormântul lui Aron Pumnul”, publicata in 1866, la moartea profesorului sau din Cernauti. Mihai Eminescu a fost un poet romantic, marcat de pesimismul filozofiei lui Arthur Schopenhauer, dar s-a afirmat si ca romancier si jurnalist, scriind pentru renumite publicatii ale vremii, precum “Familia”, “Convorbiri literare”, “Timpul” ( unde a fost si redactor sef ). A activat in cadrul societatii literare “Junimea”, ai carei lideri ( Petre P.Carp, Theodor Rosetti, Iacob Negruzzi , Titu Maiorescu ) i-au influentat orientarea politica si culturala. A murit intr-un spital din Bucuresti, in 1889, din motive care nu au fost elucidate nici pana astazi, la doar 39 de ani. In ciuda sfarsitului sau timpuriu, Mihai Eminescu ramane poetul nostru national, de neegalat in acesti 120 de ani de la moartea sa, “parintele limbii romane moderne”, cum il numeste istoricul Nicolae Iorga. Printre cele mai cunoscute titluri ale sale, se numara: “Imparat si proletar” – 1874, “Călin (file din poveste)” – 1876, “Lacul” – 1876, “Mai am un singur dor” – 1883, “Doina” – 1884, “Epigonii” – 1884, “Floare albastra” – 1884, “Luceafarul” – 1884, “Sara pe deal” – 1885, cele 5 “Scrisori” si romanele “Geniu pustiu” (neterminat), “Sarmanul Dionis”, “Cezara”.

“DINTRE SUTE DE CATARGE”

Dintre sute de catarge
Care lasã malurile,
Câte oare le vor sparge
Vânturile, valurile?

Dintre păsãri cãlãtoare,
Ce strãbat pãmânturile,
Câte-o sã le-nece oare
Valurile, vânturile?

De-i goni fie norocul,
Fie idealurile,
Te urmeazã în tot locul
Vânturile, valurile.

Ne-nțeles rãmâne gândul
Ce-ți strãbate cânturile,
Zboarã veșnic, îngânându-l,
Valurile, vânturile.

( 1880 )