Poezia de Sambata (10)

A inceput scoala ! Iar eu am hotarat ca asta-i saptamana copiilor, asa ca voi publica o poezie pentru ei. O poezie care mi-a fascinat copilaria: “A venit un lup din crang” de George Cosbuc – de la a carui nastere se implinesc maine, 20 septembrie, 143 de ani. Inca si  acum, de cate ori o recitesc, lacrimez amintindu-mi de anii lipsiti de griji ai copilariei mele sau gandindu-ma la cele doua suflete pe care Dumnezeu mi le-a asezat in palma, pentru ca eu insami sa le veghez devenirea … Cautand-o pe net, am dat peste un forum de discutii, unde unii parinti ii avertizau  pe altii despre aceasta poezie infricosatoare pentru copii, pe care, sugerau ei, ar trebui sa-i tinem departe de lucrurile urate ale acestei lumi. Dar eu cred ca, din contra, poezia transmite un mesaj plin de speranta, care le insufla copiilor incredere in dragostea si protectia parintilor. Atunci cand o citesc fetitei mele ( emotionabila si temperamentala ), profit de ocazie pentru a o asigura ca sunt intotdeauna alaturi de ea si ca se poate baza oricand pe prietenia si sprijinul meu. Nu vreau sa propun aici o dezbatere; este o tema grea, care poate face subiectul unui articol nou ( in lucru … de ceva timp ;) ). Dar vreau sa concluzionez atragand atentia parintilor super-protectivi ca nu ne putem permite sa ne crestem copiii in eprubeta si ca ar trebui sa-i familiarizam de mici, la nivelul capacitatii lor de intelegere, cu existenta raului din jurul nostru, dar si cu dragostea universala si protectoare a Celui Vesnic, care l-a invins o data pentru totdeauna. Va las sa va delectati ( sau sa va infricosati ? ) !

GEORGE COSBUC ( 1866 – 1918 ): “primul poet pe care-l da Ardealul literaturii romanesti” s-a nascut la Hordou, Nasaud ( oras images care astazi ii poarta numele ), pe 20 septembrie 1866, fiind al optulea copil din cei doisprezece ai preotului Sebastian si ai sotiei sale Maria. Copilaria si primii ani de scoala si le petrece in mijlocul bogatelor traditii ale folclorului romanesc, care-si vor pune amprenta pe intreaga sa opera. In perioada liceului pe care il urmeaza la Nasaud, activeaza la societatea de lectura “Virtus romana rediviva” si incepe sa publice primele sale poezii in revista societatii, “Muza someseana”. In ciuda dorintei parintilor care-l vedeau preot greco-catolic, Cosbuc urmeaza cursurile Facultatii de Filozofie şi Litere a Universităţii maghiare din Cluj, pe care le intrerupe dupa doar doi ani din cauza lipsurilor materiale. Debuteaza cu poeziile “Filozofii” si “Plugarii” in gazeta literara a lui Ioan Slavici “Tribuna”, din Sibiu, unde va fi si redactor. Aparitia poemului “Nunta Zamfirei” in paginile gazetei, in anul 1889, reprezinta momentul lansarii sale in cariera poetica. Titu Maiorescu il cheama la Bucuresti, unde o cunoaste pe Elena Sfetea, cu care se va casatori in anul 1895; singurul lor copil, Alexandru, moare in anul 1915, in urma unui accident de masina, fapt care-l afecteza profund pe Cosbuc. Primul sau volum de poezii, “Balade si idile”, publicat in 1893, va fi urmat si de altele: “Fire de tort” ( 1896 ), “Ziarul unui pierde vara” ( 1902 ), “Cantece de vitejie” ( 1904 ); iar in anul 1899, publica cartile istorice “Razboiul nostru pentru neatarnare” si “Povestea unei coroane de otel”. In acelasi timp, George Cosbuc a fost un jurnalist militant si a avut serioase preocupari privind dezvoltarea presei romanesti ( a editat impreuna cu Ioan Slavici si Ion Luca Caragiale revista “Vatra”, a facut parte din colectivul redactional al periodicului “Albina”, a pus bazele revistei patriotice “Samanatorul” alaturi de Alexandru Vlahuta si a fondat revista “Viata literara” in colaborare cu Ioan Gorun si Ilarie Chendi ), iar poezia sa “Noi vrem pamant” a circulat ca un manifest printre rasculatii de la 1907. S-a remarcat si ca un traducator talentat, lui datorandu-i-se talmacirile in limba romana a multor capodopere din  literatura universala: “Mazepa” de Byron, “Bucolicele”, “Georgicele” si “Eneida” de Virgiliu, “Don Carlos” de Frederik Schiller si “Divina Comedie” – publicata postum in 1925, 1927 şi 1931. In anul 1916, George Cosbuc devine membru titular al Academiei Romane. Moare la Bucuresti, pe 9 mai 1918.

“CÂNTEC”
( A VENIT UN LUP DIN CRÂNG )

A venit un lup din crâng
Și-alerga prin sat să fure
Și să ducă în pădure
Pe copiii care plâng.
Și-a venit la noi la poartă
Și-am iesit eu c-o nuia:
– “Lup flămând cu trei cojoace,
Hai la maica să te joace” -
Eu chemam pe lup încoace,
El fugea-ncotro vedea.

Ieri, pe drum, un om sărac
Întreba pe la vecine:
– “Poartă-se copiii bine ?
Dacă nu, să-i vâr în sac !”
Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit eu și i-am spus:
– “Puiul meu e bun și tace,
Nu ți-l dau și du-te-n pace !
Ești sărac, dar n-am ce-ți face !
Du-te, du-te !” Și s-a dus.

Și-a venit un negustor
Plin de bani, cu vâlvă mare,
Cumpăra copii pe care
Nu-i iubește mama lor.
Și-a venit la noi la poartă
Și-am ieșit și l-am certat:
– “N-ai nici tu, nici împăratul
Bani să-mi cumpere băiatul !
Pleacă-n sat, că-i mare satul,
Pleacă, pleacă !” Și-a plecat.

( 1896 )

2 thoughts on “Poezia de Sambata (10)

  1. Ce amintiri imi trezeste aceasta poezie…Eram de 16 ani, singurul copil la parinti…cind s-au nascut fratii mei gemeni: o fetita si un baiat. Cind inca vorbea peltic…l-am invatat pe fratele meu aceasta poezie…era asa de dulce. Pe sora mea care era mai infigareata, desi era mult mai mica ca baiatul…o minte de fetita, am invatat-o o poezie de Topirceanu despre toamna…”lunga, slaba si zaluda, botezind natura uda cu-n manunchi de ciumafai…” ti-as putea spune poezia, dar acum nu-mi amintesc titlul…

    Cred ca au innebunit de-a dreptul unii oameni…de unde sa invete copiii toate nuantele vietii ? Ar fi ca si cum am minca numai tort la fiecare masa, am avea temperatura constanta…si am trai intr-un balon…sa nu ne prafuim…

    Dor mi-era de poezia asta …Thanks

  2. Rodica, sa stii ca erau si parinti care dezavuau ideea “educatiei sub balon”, dar eu m-am folosit de poezie doar ca un pretext pentru “a bate saua sa priceapa iapa” ! Este un subiect complex, care ar trebui dezbatut mult mai pe larg …

    PS: tu vorbesti despre poezia lui Topirceanu, “Balada unui greier mic”; daca mai rabzi un pic ( si cred ca poti s-o faci, dupa cum te stiu ), vei avea o surpriza … ;)

Lasă un răspuns

Completeaza detaliile de mai jos sau apasa click pe una din imagini pentru a te loga:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s